Prezentare generală
Teritoriul comunei Scorțeni se încadrează geografic pe terminaţia nord-vestică a Culmii Pietricica şi în zona de contact a poalei dealurilor cu partea central-estică a Depresiunii Tazlău.
Geomorfologic, teritoriul cuprinde atât zona de luncă, formată din rocile sedimentare aluvionare ale râului Tazlau, cât şi zona deluroasă, formată din roci sedimentare de origine lacustră, roci care formează fundamentul Sarmaţian şi Pliocen al zonei subcarpatice. În lungul unei văi care străbate teritoriul comunei de la nord la sud pe lungimea de cca.8,0 km (pârâul Boului), s-a format şi o zonă de luncă, argilo-nisipoasă, în cea mai mare parte inundabilă.
Relieful este în proporţie de 90% deluros, cu înălţimi nu prea mari, între 250-450 m, înălţimea maximă fiind în partea nordică a teritoriului (Dealul Bălăceanu şi Poiana Ţiganului);
Zona deluroasă este brăzdată de multe văi de mică amploare, în general uscate, cu rol de colectare a apelor din perioada precipitaţiilor.
În general zona intravilan este uşor accesibilă, dar cuprinde încă multe uliţe şi drumuri de pământ neîntreţinute, greu de străbătut în perioadele umede, care urmează să facă obiectul unui program de pietruire şi apărare împotriva şuvoaielor.
În cadrul zonării geotehnice pe care am întocmit-o pentru teritoriul comunei Scorțeni luând ca reper principal stratificaţia în care se execută fundarea construcţiilor, am separat trei unităţi stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât şi extravilanul şi anume:
a) Complexul aluviunilor grosiere – care alcătuieşte în totalitate terasa râului Tazlău;
b) Complexul argilo-nisipos – care alcătuieşte lunca joasă a pârâurilor, în cea mai mare parte inundabilă şi neconstruibilă.
c) Complexul argilos deluvial, care alcătuieşte stratigrafia cuaternarului zonei deluroase şi a văilor, precum şi rocile de bază ale acestor zone.
a) Complexul aluviunilor grosiere – care alcătuieşte în totalitate terasa râului Tazlău;
b) Complexul argilo-nisipos – care alcătuieşte lunca joasă a pârâurilor, în cea mai mare parte inundabilă şi neconstruibilă.
c) Complexul argilos deluvial, care alcătuieşte stratigrafia cuaternarului zonei deluroase şi a văilor, precum şi rocile de bază ale acestor zone.
Primul complex stratigrafic menţionat, este cel mai favorabil pentru realizarea construcţiilor, acesta având capacitate portanţă ridicată şi stabilitate generală foarte bună. Acest complex cuprinde în totalitate zona de terasă a râului Tazlău şi în cuprinsul său apar şi zone coborâte, rezultate din meandre vechi, care vor fi evitate la amplasarea construcţiilor. O astfel de zonă este fâşia de cca.250 m lungime de la sud de DN2G de la extremitatea sudică a satului Scorțeni – în apropierea Districtului de Drumuri Naţionale, care va fi scoasă din intravilanul satului (vezi planşă – Raionarea geotehnică).
În cuprinsul terasei, fundarea construcţiilor se va face în stratul de pietriş cu nisip, pentru construcţiile obişnuite cu 1 – 2
nivele, fundaţiile fiind dimensionate conf. STAS.3300/2-85, pe baza presiunii convenţionale de calcul, luându-se Pc0„v= 350 KPa.
Complexul argilo-nisipos din lunca pârâurilor este în general afânat şi inundabil, astfel că este interzis construirii.
Pentru construcţiile care se vor realiza în zona complexului argilos deluvial – care ocupă cea mai mare parte a teritoriului, va fi analizată cu atenţie panta reliefului în zona construcţiei, influenţa săpăturilor necesare asupra echilibrului natural, precum şi stabilitatea generală a reliefului; în această zonă, în funcţie de umiditatea şi consistenţa stratului de fundare, se vor adopta presiuni convenţionale de calcul de 150 – 250 KPa.
nivele, fundaţiile fiind dimensionate conf. STAS.3300/2-85, pe baza presiunii convenţionale de calcul, luându-se Pc0„v= 350 KPa.
Complexul argilo-nisipos din lunca pârâurilor este în general afânat şi inundabil, astfel că este interzis construirii.
Pentru construcţiile care se vor realiza în zona complexului argilos deluvial – care ocupă cea mai mare parte a teritoriului, va fi analizată cu atenţie panta reliefului în zona construcţiei, influenţa săpăturilor necesare asupra echilibrului natural, precum şi stabilitatea generală a reliefului; în această zonă, în funcţie de umiditatea şi consistenţa stratului de fundare, se vor adopta presiuni convenţionale de calcul de 150 – 250 KPa.
Datele preliminare menţionate pentru dimensionarea fundaţiilor, sunt pentru adâncimea de fundare de 0,90 m, care reprezintă şi adâncimea maximă de îngheţ conf. STAS.6054/77.
Pentru orice construcţie care se va amplasa în extravilan, se va executa studiu geotehnic pe amplasament; de asemenea, pentru construcţiile mai deosebite (cu mai mult de două nivele sau cu deschideri de peste 5-6 m) şi pentru cele amplasate pe terenuri în pantă sau în apropierea pârâurilor, este necesară o atentă studiere tehnico-geologică.
Răspândirea în teritoriu a complexelor stratigrafice descrise, este redata în planşă “Raionarea geotehnică a teritoriului administrativ”.
Factori de risc natural.
Pentru orice construcţie care se va amplasa în extravilan, se va executa studiu geotehnic pe amplasament; de asemenea, pentru construcţiile mai deosebite (cu mai mult de două nivele sau cu deschideri de peste 5-6 m) şi pentru cele amplasate pe terenuri în pantă sau în apropierea pârâurilor, este necesară o atentă studiere tehnico-geologică.
Răspândirea în teritoriu a complexelor stratigrafice descrise, este redata în planşă “Raionarea geotehnică a teritoriului administrativ”.
Factori de risc natural.
Comuna Scorteni se află în zona cu un risc asumat seismic, pentru care calculul structurii de rezistentă a construcţiilor se va
face pentru gradul VII (şapte) de seismicitate – conf. S.R.11.100/1-93 şi “Zona D” cu parametri seismici Ks = 0,16 şi Te = 1,0 sec conf. Normativ P100-92 şi normelor Indicativ NP-055-01 aprobate de MLPTL.
face pentru gradul VII (şapte) de seismicitate – conf. S.R.11.100/1-93 şi “Zona D” cu parametri seismici Ks = 0,16 şi Te = 1,0 sec conf. Normativ P100-92 şi normelor Indicativ NP-055-01 aprobate de MLPTL.
Clima
Comuna Scorțeni se găseşte în zona climatului continental, cu influenţe ale maselor de aer arctic (anticiclonul siberian) în perioada de iarnă şi de aer cald, de tip mediteranean în perioada verii.
Temperatura medie anuală este de 9,2°C.
Zonă este şi sub influenţa climatului subcarpatic, cu ierni geroase dar mai scurte, veri călduroase şi toamne lungi; dinamica atmosferică este mai moderată, vânturile dominante fiind dinspre vest şi nord-vest.
Comuna Scorțeni se găseşte în zona climatului continental, cu influenţe ale maselor de aer arctic (anticiclonul siberian) în perioada de iarnă şi de aer cald, de tip mediteranean în perioada verii.
Temperatura medie anuală este de 9,2°C.
Zonă este şi sub influenţa climatului subcarpatic, cu ierni geroase dar mai scurte, veri călduroase şi toamne lungi; dinamica atmosferică este mai moderată, vânturile dominante fiind dinspre vest şi nord-vest.
Reţeaua hidrografică
Hidrografia teritoriului comunei Scorțeni este direct legată de râul Tazlău, care curge la limita sud-vestică a comunei şi culege, prin pârâul Boului, apele bazinului hidrografic central şi nord-vestic al comunei. Extremitatea nord-estică a teritoriului, are un bazin hidrografic redus, cu văi care constituie zona de izvoare a pârâului Trebes, cu orientarea şi curgerea spre est, spre bazinul râului Bistriţa.
Hidrologic, zona este bogată în ape de infiltraţie în zona terasei râului Tazlău şi săracă în zona deluroasă. Alimentarea cu apă se face prin fântâni deschise, individuale sau pe colectivităţi mici, apa de infiltraţie în zona terasei Tazlăului şi a luncii pârâurilor fiind la adâncimea de 3,00 – 4,50 m; în zona deluroasă a intravilanului, apele subterane apar neregulat, la adâncimi diferite de la un loc la altul, în general între 4 – 8,00 m., având debit redus.
Hidrografia teritoriului comunei Scorțeni este direct legată de râul Tazlău, care curge la limita sud-vestică a comunei şi culege, prin pârâul Boului, apele bazinului hidrografic central şi nord-vestic al comunei. Extremitatea nord-estică a teritoriului, are un bazin hidrografic redus, cu văi care constituie zona de izvoare a pârâului Trebes, cu orientarea şi curgerea spre est, spre bazinul râului Bistriţa.
Hidrologic, zona este bogată în ape de infiltraţie în zona terasei râului Tazlău şi săracă în zona deluroasă. Alimentarea cu apă se face prin fântâni deschise, individuale sau pe colectivităţi mici, apa de infiltraţie în zona terasei Tazlăului şi a luncii pârâurilor fiind la adâncimea de 3,00 – 4,50 m; în zona deluroasă a intravilanului, apele subterane apar neregulat, la adâncimi diferite de la un loc la altul, în general între 4 – 8,00 m., având debit redus.
Comuna Scorțeni are o suprafaţă administrativă de 4.458,49 ha, din care 2.947,80 ha, teren agricol ce se împarte în funcţie de folosinţă:
- Arabil : 1.579,76 ha
- Păşuni : B20.63 ha
- Fâneţe : 521,96 ha
- Vii : 11,51 ha
- Livezi : 56,07 ha
Terenul arabil este folosit pentru culturi cerealiere, legumicultură, grădinărit, plante de nutreţ. Păşunile şi fâneţele reprezintă suportul principal pentru creşterea animală ( ovine, bovine, cabaline). Suprafaţa de teren acoperită cu păduri este de 1.016,79ha. Masa lemnoasă rezultată este folosită pentru construcţii, comerţ sau drept combustibil.
În prezent, în comuna Scorțeni, există un număr de 35 agenţi economici.Repartiţia în teritoriu a acestora este :
Sat reşedinţă de comună Scorțeni : 18 agenţi economici din care:
- 10 societăţi comerciale
- 3 asociaţii familiale.
- 5 persoane fizice autorizate.
Sat Grigoreni : 10 agenţi economici din care :
- 4 societăţi comerciale
- 2 asociaţii familiale
- 4 persoane fizice autorizate
Sat Floreşti : 5 agenţi economici din care :
- 3 societăţi comerciale
- 2 asociaţii familiale
Sat Stejaru : 2 agenţi economici din care :
- 1 societate comercială
- 1 persoană fizică autorizată.