Infrastructura

Căi de comunicație rutieră
Principalele căi de comunicaţie rutieră care străbat teritoriul administrativ al comunei sunt: 
  • drumul naţional DN. 2G (12,00 km.)
  • drumul comunal DC. 184 ( 2,00 km.)
  • drumul comunal DC. 196 ( 4,00 km.)
  • drumul comunal DC. 197 ( 2,00 km.) 
Legăturile zonelor rezidenţiale din localităţile componente ale comunei cu drumurile principale se realizează prin intermediul unei reţele de drumuri şi străzi de interes local.
Drumul naţional DN. 2G face legătura între localităţile Ardeoani, Scorțeni şi Bacău. Traseul drumului judeţean DN.2G măsoară aproximativ 12 km pe teritoriul administrativ al comunei şi are două benzi de circulaţie, calea de rulare fiind din beton asfaltic. 
Drumul este prevăzut cu acostamente şi şanţuri de scurgere a apelor.  
Drumul comunal DC. 184 face legătura între localităţile Scorteni şi Pustiana. Traseul drumului măsoară o lungime de 2,00 km. pe teritoriul administrativ al comunei. Drumul are două benzi de circulaţie şi calea de rulare din balast. 
Drumul comunal DC. 196 face legătură localităţile Grigoreni, Bogdănești şi Sepeni. Traseul drumului măsoară o lungime de 4,00 km. Drumul are două benzi de circulaţie, iar/calea de rulare este din balast. 
Drumul comunal DC.107 face legătura între drumul naţional DN.2G şi localităţile Răchitiş. Traseul drumului are o lungime de 2,00 km. Drumul are două benzi de circulaţie şi calea de rulare este din balast. 
În afara drumurilor enumerate comuna mai beneficiază de o reţea densă de drumuri şi străzi de interes local care fac legătura zonelor rezidenţiale cu drumurile principale. 
Reţeaua de străzi şi drumuri locale are una sau două benzi de circulaţie alcătuite din pământ sau balast.
 
SCORȚENI
1.Alimentare cu apă 
Există un sistem de alimentare cu apă care deserveşte următoarele obiective social-culturale: 
  • 2 blocuri cu 12 apartamente;
  • 70 gospodării individuale;
  • dispensar uman;
  • şcoala cu  clasele I - VIII. 
Captarea apei este constituită dintr-o serie de izvoare drenate şi un puţ colector. 
Debitul de apă asigurat la sursă este 0,5 l/sec. 
De la puţ apa este trimisă gravitaţional printr-o conductă de aducţiune OL 0 s 100 mm pentru a fi înmagazinată într-un rezervor de înmagazinare semiîngropat de capacitate 100 mc. 
De la rezervorul de apă este trimisă gravitaţional printr-o conductă de distribuţie OL 0 s 100 mm spre consumatori. 
Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă 2,00 km. 
În rest, alimentarea cu apa se face din fântâni.
 
2.Canalizarea
Pentru cele 2 blocuri cu 12 apartamente a fost proiectat şi executat pe jumătate un sistem de canalizare a apelor uzate menajere. 
Pentru apele uzate menajere există un colector stradal B 0 s 200 mm cu pante spre emisar pârâul Boului. 
Pe o porţiune de cca. 150 - 200 m până la emisar, conducta nu mai există, apa uzată curge liber şi se infiltrează în pânza freatică care este la suprafaţă, creând o serie de probleme (infestarea apei care duce la îmbolnăvirea oamenilor şi a animalelor}. 
Apele uzate menajere rezultate de la gospodăriile individuale se scurg pe pante, mare parte înfiltrându-se în sol. 
Apele pluviale se scurg pe pante sau rigole naturale spre pârâie sau spre locurile mai joase ale terenurilor. 
 
3.Încălzirea 
Pentru încălzirea locală cu sobe a locuinţelor şi dotărilor social-culturale se foloseşte drept combustibil lemnul de foc. 
Pentru prepararea hranei se utilizează butelii cu gaze lichefiate şi plite cu lemne. 
 
4.Alimentarea cu energie electrică
Se face din axul LEA 20 KV prin intermediul posturilor de transformare : 
  • pentru consumatorii casnici+edilitari;
  • PT - 1 100 KVA;
  • PT-2 63 KVA; 
  • PT - 3 250 KVA. 
Reţeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni pe reţeaua electrică de distribuţie publică şi este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente. 
Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua electrică de joasă tensiune, aerian, prin consolă pozată pe clădiri.
 
5.Telecomunicaţii 
Centrala telefonică este de tip vechi, semiautomata şi îşi are sediul la parterul unui bloc. 
Capacitatea maximă a centralei este 300 abonaţi. 
În prezent, există 270 abonaţi şi 60 solicitări pentru noi abonaţi. De asemenea, se lucrează pentru instalarea reţelei tip ALCATEL.
GRIGORENI, FLOREŞTI, STEJARU, BOGDĂNEȘTI, ȘERPENI
1.Alimentarea cu apă
Se face din fântâni. 
 
2.Canaliza rea 
Nu există un sistem centralizat de canalizare menajeră şi pluvială. Apele uzate menajere rezultate de la gospodăriile individuale se scurg pe pante, mare parte înfiltrându-se în sol. Apele pluviale se scurg pe pante sau rigole naturale spre plraie sau spre locurile mai joase ale terenurilor. 
 
3.Încălzirea 
Pentru încălzirea locală cu sobe a locuinţelor şi dotărilor social-culturale se utilizează drept combustibil lemnul de foc. 
Pentru prepararea hranei se utilizează butelii cu gaz lichefiat şi plinte cu lemne. 
 
4.Alimentarea cu energie electrică.
Grigoreni 
Se face din axul LEA 20 KV prin intermediul a două posturi de transformare existente PT-1 100 KVA şi PT-2 100 KVA. 
Reţeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu reţeaua electrică de distribuţie publică şi este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente. 
Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua electrică de joasă tensiune, aerian prin consolă pozată pe clădiri. 
Floreşti 
Se face din axul LEA 20 KV prin intermediul următoarelor posturi de transformare: 
  • pentru consumatori casnici-edilitari PT-1 400 KVA; PT-2 63 KVA.
  • diverse: PT Petrol 250 KVA. 
Reţeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu reţeaua electrică de distribuţie publică şi este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente. 
Stejaru 
Se face din axul LEA 20 KV prin intermediul PT-1 100 KVA existent. 
Reţeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu reţeaua electrică de distribuţie publică şi este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente. 
Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua electrică de joasă tensiune, aerian prin consolă pozată pe clădiri. 
Bogdănești
Alimentarea cu energie electrică se face din axul LEA 20 kv prin intermediul PT 63 KVA existent. 
Reţeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu reţeaua electrică de distribuţie publică şi este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente. 
Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua electrică de joasă tensiune, aerian prin consolă pozată pe clădiri. 
Șerpeni 
Alimentarea cu energie electrică se face din axul LEA 20 KV prin intermediul PT 63 KVA existent. 
Reţeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu reţeaua electrică de distribuţie publică şi este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente. 
Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua electrică de joasă tensiune, aerian prin consolă pozată pe clădiri. 
Pe teritoriul comunei pe direcţia S - NV trece LEA 110 KV. 
 
5. Telecomunicaţii
Grigoreni -Traseul este în cablul magistral.
Floreşti -Traseu în cablu magistral.
Stejarii -Nu există racord telefonic. 
Bogdănești -Nu există racord telefonic.
Șerpeni -Nu există racord telefonic

Înapoi