Localitati componente

Scorțeni

În zona drumului comunal spre satul Pustiana (corn. Pârjol), pe versantul sud-vestic al dealului Trestia Mică, în extravilan, există dese alunecări superficiale. 
La intrarea în sat, dinspre Grigoreni, în partea vestică există o zonă instabilă, care a afectat unele construcţii vechi, acum scoasă din intravilan. Zona satului este stabilă şi doar lunca îngustă a pârâului Boului trebuie bine întreţinută şi curăţată de vegetaţie, în special în zona meandrelor scurte, pentru a nu se produce "blocaje"care să conducă la inundarea gospodăriilor. Un punct "critic" există în partea sudică a satului, în zona podului DN.2G peste pârâu, rezolvat oarecum printr-un canal de scurgere rectiliniu.

Bogdănești

Intravilanul satului este dezvoltat pe culmea dealurilor din partea nordică a teritoriului, într-o zonă cu o bună stabilitate 
generală a terenului. În intravilan există o mare suprafaţă liberă de construcţii, astfel că nu este necesară extinderea zonei intravilan.

Florești

Intravilanul satului ocupă atât zona de terasă - cu complexul aluviunilor grosiere, cât şi zona complexului argilos deluvial. 
Teritoriul este stabil, nu este afectat de alunecări de teren, iar râul Tazlău are secţiunea corespunzătoare şi nu există pericol de inundare a zonei de terasă pe care s-a dezvoltat intravilanul. Zona joasă, mlăştinoasă, de la vest de DN2G, din zona curbei de 90° a drumului (în aproprierea Districtului de drumuri), aparţine satului Scorțeni şi reprezintă o veche meandră, care va fi scoasă din intravilan (o fâşie de 250 x 50 m paralelă cu drumul naţional). 
În satul Floreşti, comunitatea locală va acorda o atenţie mărită întreţinerii corecte a albiei pârâului Sârbilor, pentru că secţiunea de curgere a acestuia să nu fie blocată în timpul precipitaţiilor abundente.

Grigoreni

Intravilanul satului nu pune probleme deosebite ca stabilitate generală a terenului, dar în imediata apropiere a acestuia, pe direcţiile principale, există zone instabile care nu permit extinderea intravilanului. Astfel, la intrarea în sat, dinspre Bacău, există o zonă instabilă extinsă, care a afectat şi DN2G, foarte activă în urmă cu cea.25 de ani, acum "liniştită", dar care se poate reactiva în urma unei perioade ploioase prelungite; în această zonă, care ocupă mai mult extravilanul, se introduce interdicţie de construire pe lăţimea de 50 m la vest de drumul naţional. 
La ieşirea din sat spre Scorțeni, la est de drumul naţional terenul este instabil, iar la est este lunca inundabilă a pârâului, astfel că, intravilanul nu va fi extins nici în această zonă. 
La ieşirea spre satul Bogdănești există o zonă instabilă, care în trecut a afectat şi zona intravilan, acum neconstruită şi care se va păstra ca zonă agricolă nefavorabilă construcţiilor.

Șerpeni

Satul s-a dezvoltat în zona de izvoare a pârâului Trebesel, într-o zonă cu stabilitate bună a terenului şi neafectată de inundaţii.

Stejaru

Intravilanul satului este dezvoltat în general în lungul DN.2G şi are limitare de dezvoltare, deoarece în partea vestică, la ieşirea spre Grigoreni, terenul prezintă urmele unei instabilităţi evidente.

Înapoi